Ministrul turismului, Elena Udrea, insista pe promovarea ecoturismului prin utilizarea transportului cu caruta trasa de cai, o alternativa la stadiul rudimentar al infrastructurii rutiere din anumite zone turistice din România.

Dintre cele peste 12.000 de peşteri din ţara noastră numai câteva sunt protejate prin lege, din raţiuni ştiinţifice. În rest, accesul vizitatorilor este necontrolat, iar multe caverne au ajuns ca nişte gropi de gunoi. Peşterile din Parcul Natural Apuseni vor beneficia de fonduri europene prin intermediul unui proiect ce aparţine centrului de Iniţiativă pentru Mediu din Cluj-Napoca.

Unităţile turistice care au o capacitate de cazare de până la 40 de camere şi care oferă servicii ecologice ar putea fi scutite de plata impozitului pe venit sau profit pe o perioadă de 10 ani, se arată într-un proiect de lege depus la Camera Deputaţilor.

ALTERNATIVĂ ECO. Cei care preferă campingul pot alege una dintre cele 47 de zone omologate. În cazul rulotelor, doar 11 se ridică la standarde internaţionale.

România este raiul amatorilor de excursii cu cortul în mijlocul naturii, spun iubitorii acestui gen de turism. Asta, în cazul în care turiştii optează pentru deplasările cu rucsacul în spinare pe munte şi folosesc mijloacele de transport în comun. Maşinile ar trebui să rămână acasă, în condiţiile în care infrastructura este deficitară, iar locurile de parcare sigure sunt greu de găsit.

Iubitorii de natură se feresc de campinguri

Vacanţa cu cortul are, de altfel, un mare avantaj: este cât se poate de ieftină şi oferă o porţie sănătoasă de aventură şi de aer curat. Excursioniştii pot campa aproape oriunde le place, dacă locul nu este însemnat drept proprietate privată. Sunt însă câteva lucruri la care trebuie să fie atenţi. De exemplu, zona de campare trebuie să nu fie inundabilă şi nici să nu existe pericolul prăvălirii de pietriş. Este de preferat ca în apropiere să se afle o sursă de apă, lemne de foc şi eventual alte corturi - pentru siguranţă.

Cei care preferă campingurile organizate pot alege unul dintre cele 47 de locuri de campare autorizate de reprezentanţii Ministerului Turismului. Puţine dintre acestea îndeplinesc condiţiile necesare de confort.

Mii de străini vin în România special pentru a face excursii pe munte, în mijlocul naturii, explică Radu Zaharie, directorul agenţiei Inter Pares. „România oferă marele avantaj de comuniune cu natura. Dacă turiştii vor să aibă parte de linişte, le recomandăm să meargă pe munte şi să evite campingurile sau aglomerările de grătare de pe marginea şoselelor”, afirmă Zaharie.

Rulotele, un confort mai costisitor

Pasionaţii de călătorii cu rulotele au parte de o mulţime de bătăi de cap - cele mai multe campinguri sunt slab dotate şi neîngrijite, iar zonele în care aceştia au parte de toate cele necesare aproape că pot fi numărate pe degete.

„Există foarte puţine campinguri care se ridică la standarde internaţionale şi dispun de facilităţi de campare pentru rulote”, este de părere Octavian Archip, directorul agenţiei RIT International, care organizează astfel de excursii cu turişti străini. Potrivit aces tuia, rulotele au nevoie de un spaţiu generos, unde să dispună de energie
electrică, apă, duşuri şi toalete şi, în plus, fose pentru deversarea toaletelor chimice. O altă problemă o reprezintă infrastructura şi locurile de parcare atât din oraşe, cât şi din apropierea obiectivelor turistice.

Vacanţa în aer liber este, din punct de vedere al preţului, accesibilă tuturor: camparea unui cort pleacă de la 13 lei pe zi, pentru o persoană, în zona Bran, şi ajunge la şase euro în Bucovina. Rulotele vor plăti cam 65 de lei, pentru două persoane, în apropierea Castelului Bran.

Pe litoral, preţurile sunt ceva mai mici. În Năvodari, de exemplu, în această perioadă, cei cazaţi la cort plătesc 9 lei/persoană şi 6 lei pentru maşini, în timp ce parcarea rulotelor îi va costa pe proprietari
15 lei. Conectarea la electricitate costă încă 15 lei. Vara, tarifele se schimbă puţin - turiştii din cort vor plăti un tarif aproape dublu.

* Bacău - Camperland (Dărmăneşti)
* Braşov - Dârste
* Braşov - Camping Vampire (Bran)
* Bucureşti - Casa Albă
* Cluj - Eldorado (Gilău)
* Constanţa - Camping S (Năvodari)
* Sibiu - De Oude Wilg
* Mureş - Vila Franka (Sighişoara)
* Mureş - Vaskert (Sovata)
* Suceava - Popas Bucovina (Suceviţa)
* Timiş - Camping Internaţional (Timişoara)

În judeţul Gorj există peste două mii de peşteri, iar una dintre cele mai frumoase este aceea de la Polovragi.

Locaţie care merită vizitată, Peştera Polovragi este situată pe Cheile Olteţului. Galeriile de aici formează un adevărat labirint, iar explorarea peşterii nu a fost finalizată. În galeriile active se pot practica în condiţii foarte bune scufundările de agrement. O veche legendă care circulă în zonă spune că aici a trăit Zamolxe, zeul dacilor. De asemenea, în Peştera Polovragi există o colonie de lilieci. Din cauză că aceştia hibernează o bună perioadă din an, a fost restricţionat şi accesul turiştilor în peşteră, dar a fost modificat şi sistemul de iluminat. Potrivit directorului Muzeului Judeţean Gorj, Dumitru Hortopan, schimbarea sistemului de iluminat a costat 5.000 de lei şi au fost achiziţionate 50 de lămpi stradale, cu lumină rece, care sunt puse în funcţiune în momentul vizitelor. „Becurile cu incandescenţă determinau creşterea temperaturii interioare, care este mereu aceeaşi, 9 grade Celsius. Această lumină rece le face bine liliecilor. În ultima vreme, numărul acestora a crescut la 300“, a spus Dumitru Hortopan. Muzeul are în administrare decât primii 800 de metri din galerie, care pot fi vizitaţi. Restul peşterii, de zece kilometri, este în custodia Asociaţiei Speologice „Focul Viu“ din Bucureşti.

Venitul anual obţinut de muzeu de pe urma Peşterii Polovragi este de 24.300 de lei. Turiştii pot vizita galeria doar vinerea, sâmbăta şi duminica, în grupuri de minimum cinci persoane. Preţurile biletelor de acces sunt modice, iar cuiburile de lilieci pot fi zărite chiar de la intrarea în peşteră. Vara, liliecii zboară în pădurile din împrejurimi.

Structurile de cazare care vor să activeze cu etichetă ecologică ar putea beneficia de o cotă TVA de 9%, dacă proiectul de lege privind stabilirea unor mecanisme de stimulare a introducerii etichetei ecologice, depus săptămâna trecută la Camera Deputaţilor, va fi aprobat în forma actuală.

Potrivit iniţiativei legislative a deputaţilor PNL Lucia Varga şi Cristian Burlacu, în afara reducerii de TVA, unităţile de cazare care vor obţine eticheta ecologică vor beneficia şi de scutire de impozit pe venit sau profit, după caz, pe o perioadă de zece ani. Proiectul modifică directiva europeană din domeniu, transpusă în legislaţia românească, în anul 2005, care nu prevede, în forma actuală, stimulente pentru operatorii din turism care vor să presteze servicii ecologice.
Pentru a beneficia de actul normativ, persoanele fizice autorizate, asociaţiile familiale şi societăţile comerciale trebuie să îndeplinească măcar trei dintre următoarele criterii: să utilizeze energie alternativă într-o proporţie de cel puţin 15% în cadrul activităţii de turism, să utilizeze becuri economice într-o proporţie de minimum 50%, să folosească detergenţi ecologici, să colecteze selectiv propriile deşeuri, să promoveze produsele tradiţionale româneşti ecologice, să utilizeze în exclusivitate mijloace de transport ecologice, în cadrul programelor organizate pentru turişti.
Etichetarea ecologică este voluntară, menită să promoveze, la nivel european, răspândirea de produse cu o eficienţă ridicată şi cu un impact ecologic redus pe toată durata ciclului de viaţă. Unul dintre obiectivele revizuirii acestui sistem de etichetare este de a mări numărul grupurilor de produse la 40-50 până în 2015, astfel încât consumatorii europeni să poată avea o gamă largă de produse din care să aleagă.
Conform datelor publicate pe site-ul Parlamentului European, până în prezent, eticheta ecologică „floarea UE“ a fost acordată pentru şase agenţii de turism româneşti (Eximtur din Cluj-Napoca, Mareea Comtur din Deva, Accent Travel&Events din Bucureşti, Sind Gaz din Ploieşti, Bibi Touring din Ploieşti şi Inter Tour din Bacău) şi hotelul Saturn, de 5 stele, din staţiunea cu acelaşi nume.